Titlul spune tot! Sunt fel de fel de oameni in toate magazinele. Unii de treaba (specimen rar din pacate), altii sictiriti sau altii care se lipesc de tine ca Picatura si raman acolo pana iesi (si iesi foarte repede...sau nu).
Cei de treaba sunt cei de treaba. Nu are rost sa dam exemple (si asa sunt prea putine).
Cei sictiriti sunt aia care atunci cand intri in magazin (de exemplu alimentara din piata...unde sunt cele mai multe exemple) se gandesc "Altu...Hai sa terminam repede si cu asta...". O saluti, ea nimic. Se uita la tine cu o fata adormita care cere palme ca sa o trezesti. "As dori 200 grame de parizer, va rog frumos." ii spui la care tipa iti raspunde fulgerator "Imediat!". Ia bucata de parizer, taie si ti-o baga in fata, intreband "Feliat sau la bucata?". Deja te simti ca un iepuras in fata vanatorului. Nu stii ce sa-i spui asa ca alegi repede: "Feliat.". Taie bucata, ia o coala din aia speciala de hartie si tranteste din nou pe cantar. Uitandu-te in jur vezi niste carnati si comanzi inca ceva: "Puteti sa imi dati si niste carnati din aceeia taranesti va rog?". Se uita la tine de parca esti nebun si raspunde cu o atitudine din aia flegmatica un "Da" amarat si scurt. In gandul tau esti de genul ''Dracu m-a pus sa vin aici. Mai bine ma duceam la magazinul din fata blocului la babuta aia care nu comenteaza oricat de mult o faci sa se plimbe pe acolo!". Esti trezit de sunetul carnatilor azvarliti si impachetati. Iti spune cat trebuie sa platesti, ii dai banii si auzi fraza care te ingrozeste cel mai mult cand esti grabit si vrei sa ajungi acasa: "Nu am rest. Duceti-va sa schimbati!". Te duci la magazinul de ziare: nu are. Incerci la mai multe tarabe: nici aia n-au. In final incerci la mosul care vinde sfori cu usturoi si ceapa unde... (MINUNE!) are sa-ti schimbe... doar daca iei ceva de la el.
Cei care se lipesc de tine ca superglue sunt aia innebuniti dupa vanzari. Sa luam de exemplu unele magazine din mall-uri. Tu, persoana care este curioasa, intri si vrei sa te uiti la cateva bluze. Imediat ce intri deja sare pe tine si te saluta cu cea mai mare amabilitate: "Buna ziua!". Asta nu ar fi o problema daca n-ar avea un zambet iditot pe fata si o voce pitigaiata care mai ca te impinge la gandul de a-ti baga capul in stiva de blugi, doar ca sa nu o mai auzi. Crezi ca scapi de ea daca o saluti inapoi, dar simti ca iti cade ceru-n cap cand o auzi din nou: "Doriti ceva anume?". Deabia ai intrat, a aparut colectia toamna-iarna... cum naibii sa vrei ceva anume?! Ii spui ca doar vrei sa te uiti si te lasa pentru a tortura alta persoana nevinovata care tocmai a intrat in magazin. Holbandu-te la niste haine observi ca e prea liniste, dar apare din nou. Ca sa scapi de ea o trimiti dupa niste perechi de pantaloni si fugi la cabina de proba in speranta ca nu o vei mai vedea... in vecii vecilor. In cabina totul e calm pana cand intra peste tine cand esti jumatate dezbracat ca sa iti aduca pantalonii si sa te intrebe daca iti place bluza. Ca sa faca picatura chinezeasca si mai insuportabila incepe sa dea sfaturi. Nici nu mai probezi pantalonii, iei ce ai probat si te duci la casa pentru a plati. Mai tarziu cand te uit pe bon vezi oroarea: "150 lei".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu